După ce au bifat peste 150 de kilometri în acest an, iar alţi 250 de kilometri au termen de finalizare 2013, autorităţile au scos din sertare autostrăzile „private“. Rămâne de văzut dacă noul an va fi unul de succes sau o nouă amăgire.
România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție, care ar trebui să fie finalizaţi anul viitor. Mai mult de jumătate din cei 250 de kilometri au prevăzut ca termen de finalizare, potrivit contractelor atribuite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), luna aprilie a anului viitor. Un lucru cert este că termenul nu va putea fi respectat, iar acest lucru a fost anunţat chiar de şeful CNADNR, Mircea Pop. El a precizat, într-un interviu acordat Agerpres, că „în vara anului viitor va fi gata tronsonul de la Sibiu la Deva“. Cât de realist e noul termen estimat de directorul general al companiei de stat rămâne de văzut.
Constructorii de pe tronsonul Sibiu-Orăştie au anunţat deja că, din cauza alunecărilor de teren, nu vor putea preda lucrarea în termenul prevăzut în contract, estimând că abia în toamna anului viitor vor da în folosinţă cei 80 de kilometri de autostradă. O altă problemă este pe tronsonul de la Nădlac la Arad, pe lotul pe care a lucrat compania Romstrade, contract care a fost reziliat în noiembrie. Directorul general al CNADNR spune că, cel mai probabil în luna martie, vom avea un nou constructor.
Autostrăzile cu taxă mai întârzie
Prin programul de guvernare 2013-2016, noua echipă condusă de Victor Ponta şi-a propus construirea principalelor axe autostradale strategice ale României. Acestea sunt: finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti pentru a lega România de Europa, finalizarea Autostrăzii Transilvania, realizarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic, demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est (Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni), realizarea Coridorului IX paneuropean (Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani), demararea proiectului Autostrăzii de Sud (București-Alexandria-Craiova-Drobeta-Tr. Severin-Timișoara) şi finalizarea Centurii Bucureşti la profil de autostradă. Aşa cum se poate observa, planurile sunt măreţe şi îndrăzneţe, iar dacă aruncăm o privire pe realizările din ultimii 20 de ani, putem spune, fără a fi acuzaţi de rea-credinţă, că nici jumătate din proiectele anunţate nu vor fi realizate.
Paşi mărunţi au fost deja făcuţi la începutul lunii decembrie, atunci când CNADNR a publicat anunţuri de licitaţie pentru concesionarea tronsonului de autostradă Comarnic-Predeal-Braşov şi pentru Centura de sud a Capitalei, care va face legătura între autostrăzile Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa. În primăvara anului 2010, proiectul Comarnic-Braşov a fost aproape de a demara după ce Ministerul Transporturilor a semnat un contract de execuţie, tot în concesiune, cu un consorţiu condus de compania franceză Vinci. Însă, fie din cauza lipsei banilor pe care consorţiul trebuia să îi obţină de la bănci, fie din cauza unor probleme tehnice, contractul nu a mai fost încheiat.
Mircea Pop spune că există interes din partea investitorilor pentru acest proiect, ceea ce îi oferă argumentul să declare că, spre sfârşitul anului viitor, ar putea fi lansată licitaţia de execuţie. „Aici trebuie să vedem interesul băncilor, pentru că va fi realizată în concesiune. Dacă vom avea un astfel de interes, şi suntem în discuţii, atunci vom avea un nou consultant în martie - aprilie 2013, iar în decembrie 2013 am putea lansa licitaţia de execuţie“, a spus Mircea Pop, în interviul acordat Agerpres.
Experţii contactaţi de Capital cred că lucrările ar putea începe abia spre finele anului 2014, în varianta optimistă. „Este foarte greu să găseşti finanţare pentru un astfel de proiect“, spune Alin Goga, fost director juridic al CNADNR. El a explicat că de la un anunţ de licitaţie şi până la pregătirea şantierului e cale lungă. „În primul rând, va fi depunerea candidaturilor celor interesaţi, apoi se vor purta negocieri cu aceştia. Dacă nu se va impune în anunţ ca investitorii să vină cu un contract bancabil, atunci trebuie acordat un termen de cel puţin şase luni pentru a găsi finanţare“, explică Goga. După ce va fi negociat şi aprobat contractul, se va trece la faza de proiectare, care va lua încă şase luni. „Construcţia efectivă a tronsonului Comarnic-Braşov cred că va dura cel puţin trei ani de zile“, adaugă Alin Goga. Luând în calcul cele spuse de fostul director juridic al CNADNR, mai devreme de 2016 nu vom putea circula pe această autostradă.
În total, autostrăzile pentru care au fost lansate anunţuri de intenţie însumează 350 kilometri. Fiind autostrăzi care vor fi concesionate, constructorii îşi vor recupera investiţia în următorii 26-27 de ani, din taxare. Aşa cum se prevede şi în programul de guvernare, „strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori)
